Saturday, January 31, 2009

Postul cu nr 101

Nu stiu ce sa scriu...e doar postul cu nr 101 :D. Cel cu nr 102 va fi mai inspirat, promit :">

Thursday, January 29, 2009

Daca eu

Daca eu sunt om cu tine, tu sa nu fi om cu mine.

Obs tot mai des ca aceste vb nu sunt doar vorbe. Adica, romanii sunt rai, uraciosi si asta doar ca sa arate ce pot sa tipe.

E evident faptul ca noi nu am iesit din pestera...si ma intreb daca vrem, putem...sau daca ne dorim? Si eu tind sa cred ca raspunsul este unul negativ

Tuesday, January 27, 2009

Stiti cat de mici suntem?


Ma uimeste de fiecare data cand ma uit la documentare despre univers. Atunci imi dau seama cat de mici suntem si cu cat de multe prostii de pierdem viata asta. Cat traim noi pe pamanat? in jur de 70-80 de ani, asta in cazurile optimiste in Romania. Cati ani are o stea? Cati ani are un sistem solar? Cati ani are universul? Ai atunci iti dai seama ca suntem mici si pricajiti si ca in loc sa incercam sa cunoastem necunoscutul incercam sa cunoastem cunoscutul. Nu vi se pare?

Avem atat de multe lucruri de invatat...avem atat de multe lucruri de descoperit si avem o minte care nu cunoaste limite decat daca noi vrem. Si totusi, de multe ori vrem.

Monday, January 26, 2009

Am cautat pe google

(revenind la chesti mai serioase)

Am si eu o problema ca tot omu', nu? Eu nu mai folosesc expresia "am cautat pe google" cand mi se pare evident ca ar fi trebuit sa caut pe google.

Adica, daca vreau sa gasesc ceva ...caut pe google, nu? Ca doar nu o sa caut pe live.
Si atunci nu am eu un argument bun pentru a fi un pic indignata de persoanele care spun : "Am cauta pe google"- si asta pronuntat ca si cum au cautat in arhiva nationala dosarul lui Popescu Ion-, "si am gasit multe chesti interesante. Trebuie doar sa le citesc acum!" Serios?

Si mai este o categorie de persoana care cauta pe google foarte ordonat. Adica, nu scriu primele cuvinte care le trec in minte cand se gandesc la ce vor sa gaseasca ci isi iau cateva minute de ragaz a.i sa caute dupa expresia care tr. Cu aceste persone nu am nimic, doar incerc sa verific daca cautatul meu pe google, care se face in functie de primele cuvinte care imi vin in minte, e mai rapida decat a lor.

Pledoarie pentru dragoste

O sa fiu un pic invechita si voi sustine ca dragostea e mult mai importanta decat...
Mi-am amintit in acest weekend o poveste pe care mi-a spus-o un prieten de familie. El a umblat cu multe fete in facultate si ma rog istorile despre prietenele lui sunt multe. El spune ca prietenul lui cel mai bun a avut o prietena inca din facultate in timp ce el se distreaza cu multe femei. Prietenul de familie sustinea ca atunci cand se va casatori va renunta la aceasta viata si va fi fidel unui singure femei, sotia lui, dar ca pana atunci va acumula "experienta" necesara. In acelasi timp, sustinea ca prietenul lui nu va mai avea niciodata ocazia sa traiasca aceste senzatii tari.

Finalul partial al povestii, pentru ca ambii traisc, este ca prietenul de familie este casatorit dar nu-si respecta cuvantul-cel putin asa declara si, ceea ce este si mai trist, este ca acum a ajuns sa se lupte cu probleme de sanatate care necesita grija. Prietenul lui a plecat din tara si acolo sotia lui, adica prietena din facultate, nu s-a acomodat. Astfel a tr sa se desparta. El o duce f bine acolo unde este. Si la ultima varianta a povesti era singur.

Ce vreau sa spun? Vreau sa spun ca nu exista o varianta corecta in viata? Fiecare isi construiste viata in functie de dorinte si ca asa ar tr sa spere sa ajunga fericit.

Eu am ales varianta de a iubi in viata si nu de a ma distra in instabilitate. In aceasta seara mi s-a spus ca eu nu as putea sa fiu sa spun asa"nebuna" in discoteca. Si raspunsul meu este ca nu, nici eu nu m-as vedea, dar ca ma mai si intreb...as vrea? Eu cred ca nu.

Eu cred, si nu doar pentru ca studile "cercetatorilor" spun asta, ca e mai frumos sa iubesti si sa-ti dai seama ca ai ajuns sa ai sentimente foarte profunde pentru cel de langa tine. Ca ai ajuns in acel moment in care ii dai toata libertatea din lume si ca te-ar durea daca ar pleca, dar ai intelege. E ciudat acest sentiment. Dar nu mai simti nici dorinta de a-l tine aproape si nici necesitatea de a nu-l pierde...pur si simplu esti tu. Si asta face lucrurile si mai bune decat sunt.
Ati simtit vrodata acest lucru? Sa mergi pe strada si sa fi tu - da tu cea cu toate defectele pe care le ai si cu toate defectele pe care ti le imaginezi ca le ai? E un sentiment bun...

Meditatie fortata

Nu stiu niciodata ce urmeaza, dar ma tot intreb...de ce in momentul in care te astepti ca totul sa mearga bine atunci iti merge cel mai rau? Nu am raspuns la aceasta intrebare si nici macar nu stiu de unde tr sa incep pentru a gasi un raspuns.

Am fost "acuzati" in acest weekend ca suntem prea seriori. Si ce fac atunci cand vin astfel de acuzati la adresa mea? Pai, o iau si o intorc pe toate partile. Raspunsul e impartit si o sa comentez doar partea mea.

Da, eu sunt si am fost intotdeauna o persoana serioasa si asta nu inseamna ca nu am ambiti. Mai mult, cei care ma cunosc bine stiu ca sunt f ambitioasa. Am ajuns PM la 22 de ani(si de multe ori spun ca a fost si noroc, dar totusi am luat CV-ul in mana si am fost la zeci de interviuri si am stiu de la inceput la ce sa ma astept). E ambitia mea de a fi respectata profesional si de a ajunge la 40 de ani sa ma uit in spate si sa-mi dau seama ca am facut mai mult decat ma asteptam. Nu cred ca pot sa fiu mai putin serioasa pentru a ajunge aici. E adv ca acum am doar 23 de ani si nu umblu prin cluburi, nu stiu toate cafenelele din Bucuresti, nu fumez, nu m-am imbatat niciodata(am avut o mica incercare in Germania de la un vin italian, dar patul era la doi pasi), imi pasa de ceea ce spun si ma gandesc daca fiecare cuvant poate jigni sau nu pe cineva. Nu dau feedback negativ pentru ca e o prostie, oamenii chiar sufera, desi, tot ei sustin ca vor asta de la mine. Am incercat si mi-am dat seama ca e o prostie. Oamenii pot intelege singuri cand au gresit sau te-au jignit, daca le mai si spui asta nu face altceva decat sa adanceasca o gaura. Daca nu isi dau seama inseamna ca dau 2 bani pe tine. In aceasta situatie si daca le-ai spune ca ceva te-a jignit....nici nu te-ar baga in seama.

So...sunt serioasa pentru ca vreau si imi pare rau daca aceasta atitudine jigneste pe cineva, desi cred ca nu este cazul.

Daca m-ar intreba cineva daca imi place, raspunsul e DA. De ce? Pai pentru a intelege asta ar tr sa va dau viata mea de pana acum sa o traiti. A trebuit de mica sa inteleg lucruri de oamenii mari si asta te face serioasa. Nu pot sa regret ceva pentru ca nu pot sa sterg sau sa schimb trecutul...pot doar sa spun ca doare atunci cand cineva isi da cu parerea despre tine fara sa stie nimic, decat ceea ce "ar tr"sa fi. Eu am decis sa fiu un om de 23 de ani! Nu la 23 de ani...pt ca asta fac majoritatea si pentru ca nu pot.

Eu cred ca a fi serios implica a lupta pentru toate pasiunile tale, a te bucura de privirile de admiratie din ochii celor dragi si multe altele pe care le descoper zilnic

Saturday, January 10, 2009

New morning, new ideas

"You see things; and you say, 'Why?' But I dream things that never were; and I say, "Why not?" George Bernard Shaw"


Este un citat interesant, din punctul meu de vedere, la care o sa meditez. In general intreb la toate lucrurile de ce, si am o viata in care orice fapt are o explicatie logica. Dar, e greu si obositor sa fi asa. Poate o schimbare de viziune nu mi-ar strica. :)